Roxana Pațurcă: „Propunerea legislativă a deputatului PNL e făcută prost, este inutilă și ilogică”

PSD susține unirea României cu Basarabia?  
Roxana Pațurcă: În primul rând, Basarabia ca termen istoric nu e acelaşi lucru cu Republica Moldova. În al doilea rând, unirea este un subiect care generează vii emoții, atât în societatea din România, cât şi în scoietatea din Republica Moldova. Pe de altă parte, niciun partid politic din România nu şi-a înscris oficial, în program, unirea României cu Republica Moldova. Desigur, sunt unii care au făcut şi fac promisiuni pe această temă, dar acestea sunt de natură electorală şi populistă. Partidul nostru susţine demersurile de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. România e deja membră a UE, iar Republica Moldova are avantajul că poate învăța din experiența României la capitolul reforme pre-aderare și parcurs european. Integrarea Republicii Moldova în UE ar rezolva, în mare măsură, idealul unificării celor două state state româneşti. În acest sens, Chișinăul trebuie să facă eforturi pentru implementarea reformelor și să-și asume până la capăt parcursul european.

PSD întreprinde acțiuni care să macheze anul centenarului Marii Uniri?
Roxana Pațurcă: Centenarul nu este o sărbătoare a unui partid, ci este o sărbătoare a tuturor românilor, a tuturor instituţiilor de stat sau private care vor să marcheze acest moment istoric. Vor fi, desigur, diverse acţiuni ale PSD care să macheze anul centenarului Marii Uniri. De exemplu, prin hotărârea de guvern de înfiinţare a Departamentului Centenar la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale există şi un comitet interministerial condus de prim-ministrul României. Până acum, la nivel naţional au fost acceptate 2.200 de proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri, pentru care Guvernul a alocat suma de 150 de milioane de lei. Între proiectele propuse pentru Centenar, se numără: dezveliri de monumente, lansări de cărţi, colecţii propuse de Academia Română legate de istoria României traduse şi distribuite în străinătate, proiecte de colecţii de cărţi pentru elevi care să vorbească despre istoria României, precum şi alte evenimente culturale.

Camera Deputaţilor a propus modificarea art. 2 al legii nr. 75 din 16 iulie 1994 prin introducerea literei „e)” potrivit căreia drapelul ar fi urmat să fie arborat şi „pe arterele principale de circulaţie, cu cinci zile înainte de 1 Decembrie”, proiectul fiind respins in Senat de PSD – ALDE. Care este motivarea luării acestei decizii?
Roxana Pațurcă:  Grupurile parlamentare  PSD şi ALDE din Senat au votat împotriva iniţiativei amintite de dvs dintr-un motiv foarte simplu, pe care l-a explicat foarte clar  şi liderul grupului nostru, dl senator Nicolae Şerban: propunerea legislativă a deputatului PNL e făcută prost, este inutilă și ilogică. Astfel, Legea nr. 75/1994, în vigoare de aproape 24 de ani, dispune la articolul 3:
„Drapelul României se arborează temporar:
a) cu prilejul zilei naționale a României și al altor sărbători naționale, în locurile publice stabilite de autoritățile locale;”
Propunerea deputatului PNL vizează însă articolul doi, ce reglementează arborarea permanentă a drapelului național. Mai exact, dacă aberația ar deveni lege, ar rezulta următorul text:
„Drapelul României se arborează în mod permanent: […] e) Pe arterele principale de circulație, cu cinci zile înainte de 1 Decembrie.”
Altfel zis, cum ar spune  un personaj dintr-o  celebra piesă a lui Caragiale:
– Coane Fănică, să fie şi permanent, şi cu cinci zile înainte!
În concluzie, deputatul PNL propunea, pe de o parte, ceea ce este deja reglementat de 24 de ani, iar pe de altă parte introducea sintagma „permanent cu 5 zile înainte”, ceea ce este o inepție. Senatul a respins absurditatea. Reacțiile care au urmat sunt la fel de ridicole ca şi iniţiativa legislativă: autorul propunerii a relansat teoria vinderii Transilvaniei către unguri, iar mai apoi, un moderator de la o televiziune aflata de 6 ani în insolvenţă a răcnit în acelaşi stil caragelian ceva despre trădare națională. Propunerea legislativă şi reacţiile care au urmat sunt din aceeaşi familie cu iniţiativele unui ilustru înaintaş, care propunea o lege pentru vopsirea obligatorie  a tuturor băncilor din parcurile României în culorile tricolorului.