Home / Actualitate / Noutăți în învățământul universitar, preuniversitar și concursul de admitere în clasa a-IX-a și examenul de bacalaureat

Noutăți în învățământul universitar, preuniversitar și concursul de admitere în clasa a-IX-a și examenul de bacalaureat

Insp. Școlar General, Roxana Pațurcă a prezentat noutățile în învățământul universitar, preuniversitar și concursul de admitere în clasa a-IX-a și examenul de bacalaureat.

I. Noutăți privind învățământul universitar

II. Punctaj-elemente de reformă în învățământul preuniversitar

  • Elevul: educație personalizată pe capacități și aptitudini, pentru atingerea potențialului maxim
  • Profesorul: o carieră atractivă și un statut ridicat în societate
  • Școala: adaptarea la nevoile elevilor și creșterii calității în educație
  • Finanțarea: eliminăm inechitățile din sistem
    Noutăți privind concursul de admitere în clasa a-IX-a și examenul de bacalaureat

III. Reorganizarea administrativă

IV. Punctaj-elemente de reformă în învățământul preuniversitar

  • Elevul: educație personalizată pe capacități și aptitudini, pentru atingerea potențialului maxim
  • Urmărirea traseului și a progresului unui elev vor fi mai ușor de făcut prin apariția portofoliului personal educațional. Acesta va începe de la grupa mijlocie din grădiniță. Acesta va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar și care au fost problemele, provocările ori performanțele.
  • La finalul gimnaziului, consilierul școlar și dirigentele vor emite părinților o recomandare, care va avea în vedere opțiunile educaționale și profesionale ulterioare. Această recomandare va avea un caracter orientativ (nu unul obligatoriu). Ea va fi întocmită prin consultarea profesorilor de la clasă, a fișei matricole și a unei evaluări specifice.
  • Profesorul: o carieră atractivă și un statut ridicat în societate
  • Profesorii vor avea un grad mai mare de autonomie în predare, pentru că își cunosc cel mai bine elevii, aptitudinile și nevoile acestora.
  • Se reorganizează procedura prin care se începe o carieră didactică. Viitoarele cadre didactice vor da un examen la finalul stagiaturii și apoi vor putea susține concursul național pentru titularizare.
  • Profesorul debutant va avea un salariu egal cu cel mediu brut pe economie.
  • Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică va asigura continuarea formării profesorilor și a creșterii calității în actul educației. Astfel, aptitudinile profesorilor vor putea fi actualizate cu cerințele momentului.

 

  • Școala: adaptarea la nevoile elevilor și creșterii calității în educație
  • Apare atributul de manager școlar (directorul și directorii adjuncți de unitate de învățământ), care se va acorda în funcție de criterii ferme de pregătire profesională, după care se va urmări calitatea în activitate. Vor rămâne doar cu atribuțiile ce privesc partea didactică, nu și cea administrativă.
  • Apare funcția de director administrativ, cu rol în gestionarea bunei funcționari a serviciilor de suport dintr-o unitate de învățământ (utilități, curățenie, dotări, reparații).
  • Unitățile de învățământ se pot grupa în consorții, care pot să își pună la comun resursele didactice și administrative.
  • Se înființează Programul “Masă Sănătoasă în Școli”, care va fi un stimulent pentru reducerea abandonului școlar în rândul categoriilor defavorizate, dar va acorda o atenție selecției de alimente care intră în consumul elevilor în interiorul școlii.

 

  • Finanțarea
  • Se va acorda o atenție burselor sociale și de merit. Pe componenta socială, se vor crea programe speciale pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar. Fiecare elev trebuie să aibă asigurat dreptul la educație, indiferent din ce mediu provine. Iar elevii ce aparțin unor categorii sociale vulnerabile au, prin educație, posibilitatea de a-și găsi un drum mai bun în viață.
  • Elevii care înregistrează rezultate slabe și tind spre abandon vor fi integrați în Programul “Învățare remedială”, destinat celor cu dificultăți în învățare. Scopul programului este păstrarea unei șanse la educație, prin depășirea dificultăților de învățare.
  • Va fi păstrată gratuitatea pentru transportul în comun.

 

III.    Noutăți privind concursul de admitere în clasa a -IX-a și examenul de bacalaureat

 

Concursul de admitere în clasa a IX-a

Evaluarea națională. Concursul de admitere în clasa a -IX-a.

Prezentul proiect de lege schimbă paradigma tranziției de la învățământul secundar inferior la învățământul secundar superior prin reglementarea concursului de admitere.

Unitățile de învățământ liceal cu statut de Colegiu național vor putea organiza concurs de admitere în clasa a IX-a învățământ liceal, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare. Restul locurilor se vor ocupa prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale. În situația în care nu se vor ocupa toate locurile prin organizarea concursului de admitere, locurile rămase se vor ocupa prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale.

Organizarea concursului și criteriile de admitere se vor stabili prin decizia Consiliului de administrație al unității de învățământ, care se publică pe site-ul instituției, la începutul fiecărui an școlar. Absolvenții clasei a VIII-a care au participat la concursul de admitere și nu au fost admiși pot participa la evaluarea națională în vederea repartizării computerizate. Candidații declarați admiși la concurs pot fi organizați în clase de excelență.

Colegiile naționale care înființează clase de excelență trebuie să obțină statutul de unitate pilot de excelență, prin ordin al ministrului educației. Procedura de acordare a statutului de unitate pilot de excelență se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea Centrului Național de Excelență.

 

Bacalaureat

Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:

A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.

B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;

C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;

D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;

E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:

  1. a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări; b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
  2. c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări; d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
  3. e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
  4. f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.

Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  1. a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;
  2. b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;
  3. c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;

În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba de de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise și practice. Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat.

 

IV.Reorganizarea administrativă

Sistem administrativ actual și flexibil, format din instituții eficiente care vor asigura modelarea elementelor de proces educațional și o dezvoltare eficientă a carierei didactice.  Se reglementează înființarea:

 

 

  • Direcțiilor Județene de Învățământ Preuniversitar/a Municipiului Bucureşti, servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică,  formate prin reorganizarea Inspectoratelor Școlare Județene/Municipiului București  şi prin comasarea cu  Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională/ Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, prin preluarea activităţilor şi structurilor de la aceste  instituții. DJIP vor funcționa cu atribuții privind inspectia de specialitate, organizarea de sistem, gestionarea mobilității personalului didactic, evoluția în carieră- gradele didacttice și titlul didactic de professor emerit și alte atribuții administrative privind organizarea procesului de învățământ și  sunt conduse de directori generali numiți prin ordin al ministrului educației, în urma susținerii unui concurs de selecție. Directorul va încheiea contract de management cu ministrul educaţiei pe perioada mandatului demnitarului.

 

  • Unității Executive pentru Suport, Mentenanță și Asistență Tehnică pentru Digitalizare, instituție publică cu personalitate juridică, cu finanțare de la bugetul de stat și din venituri proprii,  cu responsabilități în: formarea utilizatorilor de tehnologie digitală din sistemul național de învățământ preuniversitar; digitalizarea proceselor  și  asistență în furnizarea de soluții pentru probleme informatice la nivel hardware și software, în condițiile prevăzute de lege, inclusiv prin folosirea de colaboratori externi, angajați pe bază de contract civil, experți în IT, remunerați conform legii.

 

  • Autorității Naţionale pentru Inspecție Școlară si Asigurarea Calității, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Educației, finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației.   În cadrul Autorităţii va funcţiona Comisia Națională pentru Inspecție Școlară cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică și deontologie profesională  de către cadrele didactice.  Autoritatea va fi condusă de un Președinte cu rang de secretar de stat și va avea următoarele atribuţii principale: inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar, inspecţia tematică și evaluarea calității, asigură respectarea normelor de etică și realizează procesul de evaluare a calității.   Personalul Autorităţii va fi format din personal de specialitate, inspectori școlari care au gradul didactic I  şi personal contractual.

 

  • Centrului Național pentru Formare și Dezoltare în Cariera Didactice, instituție publică de interes national, finanțată de la bugetul de stat și din venituri proprii, în subordinea Ministerului Educației având ca scop: formarea continuă și asigurarea resurselor educaționale pentru întreg personalul din sistemul de educație preuniversitar, realizarea cartografierii nevoilor, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor și corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile și politicile naționale și cu nevoile specifice comunităților educaționale, organizarea și furnizarea de formare continuă pentru personalul didactic, de conducere, îndrumare şi control, precum şi pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar.  CNFDCD funcționează cu structuri teritoriale, cu personalitate juridică, constituite la nivel județean, prin reorganizarea Caselor Corpului Didactic și preluarea activităților și structurilor acestor instituții, prin ordin al ministrului educației.   Organizarea și funcționarea  CNDCD se aprobă prin ordin al ministrului educației în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

 

  • Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare și Institutului pentru Științele Educației, prin preluarea activităţii şi structurilor specializate de la Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație, care se desființează, ambele instituții cu un rol complementar în realizarea, monitorizarea aplicării și revizuirea curriculumului național, organizarea evaluărilor și examenelor naționale, repere metodologice pentru zona de curriculum și evaluare.

 

  • Centrului Naţional pentru Învățământ Profesional și Profesional Dual, ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Educației, instituție publică cu personalitate juridică prin reorganizarea Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, care se desființează.

 

  • Centrului Național pentru Educație Incluzivă , instituție publică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, finanțată din venituri proprii şi din subvenții de la bugetul de stat.

 

 

About Valentin Popa

administrator - Divers Media Solutions SRL

Check Also

PROIECTUL NAȚIONAL ”GRĂDINA DE RELAXARE, LINIȘTE ȘI ÎNVĂȚARE”

Astăzi, 20 iunie 2024, s-a desfășurat Concursul „Cel mai mare traseu de artă tranzientă integrată”, activitate …

Eroare RSS: WP HTTP Error: Nu a fost furnizat un URL valid.

Sport

Anunturi

Buletin de presa I.P.J. Calarasi


Find us on Facebook

Canalul Divers Media

Comentarii recente

Arhive